Comisia Europeană pune pe masă 750 de miliarde de Euro

Foto: Flickr

Șefa supremă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propune un plan generos de resuscitare a economiei europene.
Aflată în stare de colaps după criza provocată de pandemia Covid-19 care a paralizat producția de bunuri, transportul inter-țări și, în consecință, consumul, economia Europei are nevoie stringentă de o injecție de capital.

Ursula
Sursa foto: CC-BY-4.0: © European Union 2019 – Source: EP
Planul Comisiei este de a injecta 750 de miliarde Euro, însă, deocamdată nu se cunosc detaliile acestei finanțări uriașe.

Primul ministru italian, Giuseppe Conte, a caracterizat propunerea ca pe un “excelent semnal” dinspre Bruxelles, dar a cerut “viteză maximă” în negocierea termenilor de finanțare, pentru a putea beneficia cât mai curând de bani.
Spaniolii, mai rezervați, s-au limitat la a spune că speră ca finanțarea să acopere măcar o parte din găurile negre rezultate ca urmare a paraliziei economice cauzate de pandemie.
Emanuel Macron, președintele francez, marchează anunțul în stilul său ușor emfatic, ca fiind “absolut esențial pentru europeni”.
Până și Grecia, altă dată refractară la politicile economice ale Uniunii Europene, s-a alăturat de data aceasta corului de lăudători, salutând planul generos al Comisiei.
Și cum nimic nu se poate întâmpla în Europa fără consimțământul și participarea Germaniei, cel mai bogat și stabil stat european, doamna cancelar Merkel s-a declarat și ea solidară cu planul de finanțare, lăsând foarte puțin spațiu de contestare din partea statelor cu pondere mai mică din concertul european.

Totuși, reacția acestor state nu a întârziat să apară. Prin vocea premierului olandez, Mark von Rutte, țări precum Austria și un triumvirat nordic format din Olanda, Danemarca și Suedia, se opun ideii de injectare de fonduri în economiile slăbite de criză, fără ca acești bani să mai fie vreodată returnați la bugetul comun.
Mai precis, sunt “în principiu” de acord cu niște împrumuturi fără dobândă, dar nicidecum cu mutualizarea deficitelor prin finanțări nerambursabile. Ca de obicei, Nordul european, bine chivernisit și atent cu dimensiunea “cadourilor”, în cel mai pur stil protestant, face figură distinctă, arătând încă o dată că solidaritatea între națiunile europene membre UE se oprește atunci când vine vorba de bani.

Planul Președintei von der Leyen, care între timp a căpătat supranumele de “Next Generation”, în ideea salvgardării Europei în numele generațiilor viitoare de cetățeni perfect integrați, consistă în două modalități de finanțare: 500 de miliarde de euro sunt prevăzuți pentru “granturi”, adică injecții în investiții destinate economiilor nationale grav afectate, iar restul de 250 miliarde vor putea fi accesați prin împrumuturi fără dobândă, cu rambursare pe termen lung.

Chiar dacă țările nordice plus Austria, țări ale căror economii se află într-o stare infinit mai bună comparativ cu statele “latine” din sud, vor încerca să se opună finanțărilor “gratuite”, este de asteptat totuși ca planul “Next Generation”, în valoare de 750 de miliarde euro, să treacă repede și cu succes. Vom vedea cum va arăta împărțeala finală.

Surse românești din aparatul Comisiei Europene de la Buxelles, transmit neoficial informația că României i se vor aloca 33 de miliarde. Partea bună este că banii vor fi destinați exclusiv investițiilor, ceea ce înseamnă forță de muncă ocupată și retribuită, autostrăzi, metrou, rețele de apă și canalizare etc. Partea proastă este că o parte se vor fura în clasicul stil românesc. Rămâne de văzut cât și cum.

Comentează acest subiect pe Facebook

Sursa:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on reddit
Share on whatsapp

ABONARE

newsletter

Primiți noutăți pe e-mail

Introduceți mai jos adresa dumneavoastră de e-mail pentru a vă abona la newsletterele 10today.ro

CONTACT